Înca din timpuri de mult trecute, în calatoriile lui Alexandru Vlahuta pe meleaguri oltene, lacul Galcesu este pomenit ca cel mai mare lac glaciar din masivul Parang. Lacul Galcescu este situat în mijlocul masivului Parang, la nord-est de vârful Parângul Mare într-o caldare glaciara deosebita prin varietatea florei si rocilor glaciare.

Vegetatia din bazinul Lotrului reprezinta un paradis vegetal. Pe langa nenumaratele specii de ierburi si arbusti, roate de jnepenis, în zona circului Galcescu se gasesc si plante rare si ocrotite.

Dintre muschi, în mlastinile subalpine, în împrejurimile lacului Galcescu se afla Hylocomium Pyrenaicum, element arctic-alpin, aceasta specie fiind un relict glaciar. În Muntinu Mare îsi îndreapta spre soare inflorescenta pufoasa floarea de colt (Leontopodium Alpinum). Pe valea Latoritei vegeteaza spontan laricele (Larix Decidua var. polonica). Sub muntele Balescu, pe valea superioara a Latoritei de jos si în aval de lacul Galcescu, ca si pe Valea Gauri, la limita superioara a padurii de molid creste singuratic câte un zâmbru (Pinus Cembra), relict glaciar, monument al naturii.

De asemenea si fauna acestei zone este foarte bogata. În zilele senine se pot observa pe stâncile abrupte ale vârfului Gauri jocuri de capre negre(Rupicapra rupicapra). Alte specii caracteristice zonei alpine si subalpine sunt ursul(Ursus Arctos), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica salbatica (Felix Silvestris), pârsul cenusiu (Glis glis), râsul (Lynx lynx) s.a. În stâncariile piscurilor alpine îsi fac cuibul acvila de munte (Aquila chrysaetos) si corbul (Corvus corax). În caldarea Mândrei se ascunde fluturasul de stânca, pasare cu un colorit viu, pus în evidenta numai în timpul zborului.

Apele lacurilor de munte cum sunt Rosiile si Calcescu sunt de multa vreme salasul pastravului indigen, ultimul fiind singurul lac populat cu pastravi pe cale naturala. Pe ramura sudica a Parângului este simtita influenta climei mediteraneene prin pezenta viperei cu corn (Vipera Amodytes), broasca testoasa de uscat (Testudo Hermani) etc. Se mai pot vizita Grota Haiducilor din Carbunele, despre care se povesteste ca era ascunzatoarea lotrilor(haiducilor). Pe traseul Gâlcescu-Obârsia Lotrului în aval de lacul Gâlcescu, putin deviat spre Carbunele se pot vedea impresionante cascade cu caderi de apa de peste 10m.

Urmele glaciatiunii cuaternare au o frecventa mare în masivul Parâng, fiind cantonate la obârsia Lotrului, Latoritei, Jietului si Gilortului. Impresionanta în Parâng este custura principala Mândra (2519 m) – Mohoru (2336 m), dezvoltata de la vest la est pe circa 10 Km; de asemenea din vârfurile Mohoru si Mândra se desprind radiar custuri secundare, marcând cel mai complex nucleu glaciar din zona.

Circul Gâlcescu, modelat în granite si granodiorite, este cel mai complex, format din mai multe trepte delimitate de rupturi de panta.

Caldarea Dracului, unica în salbaticia ei, se afla pe cea mai înalta treapta din acest circ, sub varful Setea Mare, adapostind în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Pasarii este cel mai mare. Ceva mai jos si spre est se afla caldarea lui Vidal, în care sclipeste oglinda de apa a lacurilor Vidal si Pencu, iar pe ultima treapta se afla caldarea Galcescu, brodata cu tufe de jnepeni, cea care adaposteste lacul cu acelasi nume si care e cea mai întinsa. Bineînteles cel mai important este lacul principal Gâlcescu cu o adâncime de 9,3 m si o suprafata de 3 hectare.